Europa Liberă
Avertisment al administrației de la Tiraspol în legătură cu acțiunile de protest de duminică din R.Moldova Administrația separatistă de la Tiraspol a avertizat locutorii din regiunea transnistreană să nu călătorească în restul teritoriului Republicii Moldova, deoarece acțiunile de protest programate pentru acest sfârșit de săptămână ar putea degenera în „dezordini în masă”. Organele securități din regiune sunt trecute în regim special de lucru, iar locuitorii sunt pe larg informați despre ceea ce administrația separatistă consideră a fi un potențial pericol.  Duminică, 24 septembrie, Partidul Socialiștilor va organiza mitinguri în sprijinul inițiativelor președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. Manifestații ale socialiștilor vor avea loc la Bălți, Anenii Noi și Cahul. Este vorba de mitinguri în sprijinul propunerilor pe care Dodon ar fi vrut să le supună unui referendum consultativ: anularea legii care transformă în datorie publică creditul oferit de stat după „furtul miliardului”, extinderea prerogativelor președintelui, reducerea numărului de deputați în Parlament și înlocuirea „Istoriei Românilor” cu „Istoria Moldovei” în școli.
8 ore
Europa Liberă / Publicat acum 8 ore
Administrația separatistă de la Tiraspol a avertizat locutorii din regiunea transnistreană să nu călătorească în restul teritoriului Republicii Moldova, deoarece acțiunile de protest programate pentru acest sfârșit de săptămână ar putea degenera în „dezordini în masă”. Organele securități din regiune sunt trecute în regim special de lucru, iar locuitorii sunt pe larg informați despre ceea ce administrația separatistă consideră a fi un potențial pericol.  Duminică, 24 septembrie, Partidul Socialiștilor va organiza mitinguri în sprijinul inițiativelor președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. Manifestații ale socialiștilor vor avea loc la Bălți, Anenii Noi și Cahul. Este vorba de mitinguri în sprijinul propunerilor pe care Dodon ar fi vrut să le supună unui referendum consultativ: anularea legii care transformă în datorie publică creditul oferit de stat după „furtul miliardului”, extinderea prerogativelor președintelui, reducerea numărului de deputați în Parlament și înlocuirea „Istoriei Românilor” cu „Istoria Moldovei” în școli.
Europa Liberă
Președintele Turciei va efectua o vizită în Republica Moldova în prima jumătate a anului viitor Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, va efectua o vizită în Republica Moldova în prima jumătate a anului viitor, pentru a participa la inaugurarea Consulatului General al Turciei de la Comrat, a anunțat ambasadorul Turciei la Chiținău, citat de IPN. Vizita a fost decisă cu ocazia vizitei președintelui Parlamentului, Andrian Candu, la Ankara, când s-a căzut de acord și asupra deschiderii, la Istanbul, a unui oficiu comercial al Republicii Moldova.
9 ore
Europa Liberă / Publicat acum 9 ore
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, va efectua o vizită în Republica Moldova în prima jumătate a anului viitor, pentru a participa la inaugurarea Consulatului General al Turciei de la Comrat, a anunțat ambasadorul Turciei la Chiținău, citat de IPN. Vizita a fost decisă cu ocazia vizitei președintelui Parlamentului, Andrian Candu, la Ankara, când s-a căzut de acord și asupra deschiderii, la Istanbul, a unui oficiu comercial al Republicii Moldova.
Europa Liberă
Filip la ONU: „Reiterăm cu fermitate cererea de retragere completă a așa-zisului Grup Operativ de Trupe Ruse”   Prim-ministrul Pavel Filip a făcut apel la țările prezente la Adunarea Generală ONU să susțină solicitarea Republicii Moldova de a se introduce pe agenda sesiunii un punct ce vizează retragerea forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova, transmite IPN. În discursul său, premierul a declarat că staționarea ilegală a trupelor militare pe teritoriul Republicii Moldova amplifică conflictul transnistrean. Pavel Filip a subliniat că între locuitorii celor două maluri ale Nistrului nu există antagonisme religioase sau etnice, iar populația poate conviețui în pace într-un stat reintegrate, relatează agențiile de știri. „Pentru noi este extrem de important ca această soluție să fie bazată pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, prin oferirea unui statut special regiunii transnistrene, așa cum este stipulat în documentele OSCE”, a declarat premierul care a cerut ca actual format de menținere a păcii cu participarea contingentului militar rus să fie transformat într-o misiune civilă cu mandat internațional. „Reiterăm cu fermitate cererea de retragere completă și necondiționată a așa-zisului Grup Operativ de Trupe Ruse, succesor al fostei Armate a 14-a sovietice, care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a cerut premierul moldovean, în discursul ținut la Adunarea Generală ONU.
11 ore
Europa Liberă / Publicat acum 11 ore
  Prim-ministrul Pavel Filip a făcut apel la țările prezente la Adunarea Generală ONU să susțină solicitarea Republicii Moldova de a se introduce pe agenda sesiunii un punct ce vizează retragerea forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova, transmite IPN. În discursul său, premierul a declarat că staționarea ilegală a trupelor militare pe teritoriul Republicii Moldova amplifică conflictul transnistrean. Pavel Filip a subliniat că între locuitorii celor două maluri ale Nistrului nu există antagonisme religioase sau etnice, iar populația poate conviețui în pace într-un stat reintegrate, relatează agențiile de știri. „Pentru noi este extrem de important ca această soluție să fie bazată pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, prin oferirea unui statut special regiunii transnistrene, așa cum este stipulat în documentele OSCE”, a declarat premierul care a cerut ca actual format de menținere a păcii cu participarea contingentului militar rus să fie transformat într-o misiune civilă cu mandat internațional. „Reiterăm cu fermitate cererea de retragere completă și necondiționată a așa-zisului Grup Operativ de Trupe Ruse, succesor al fostei Armate a 14-a sovietice, care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a cerut premierul moldovean, în discursul ținut la Adunarea Generală ONU.
Europa Liberă
Igor Dodon: nu voi primi jurământul dlui Sturza, chiar dacă va fi o decizie a Curții Constituționale în acest sens Președintele Igor Dodon a respins din nou candidatura lui Eugen Sturza la funcția de Ministru al Apărării, propusă de guvern. În cursul vizitei la baza militară de la Bulboaca, relatează Moldpres, Dodon a declarat că în fruntea Ministerului trebuie să se afle „persoane competente, apolitice, responsabile și cumpătate, capabile să administreze Armata Națională, să respecte principiile constituționale și legislația Republicii Moldova, persoane, în care și Armata, și cetățenii, și Comandantul Suprem să poată avea deplină încredere”, iar în opinia lui Dodon, candidatul guvernului nu corespunde acestor cereri. „Din aceste considerente, nu-l voi recunoaște pe domnul Eugen Sturza (…) nu voi primi jurământul dlui Sturza, chiar dacă va fi o decizie a Curții Constituționale în acest sens. Prin urmare, el nu va putea să-și exercite funcția”, a declarat Igor Dodon, citat de Moldpres.
12 ore
Europa Liberă / Publicat acum 12 ore
Președintele Igor Dodon a respins din nou candidatura lui Eugen Sturza la funcția de Ministru al Apărării, propusă de guvern. În cursul vizitei la baza militară de la Bulboaca, relatează Moldpres, Dodon a declarat că în fruntea Ministerului trebuie să se afle „persoane competente, apolitice, responsabile și cumpătate, capabile să administreze Armata Națională, să respecte principiile constituționale și legislația Republicii Moldova, persoane, în care și Armata, și cetățenii, și Comandantul Suprem să poată avea deplină încredere”, iar în opinia lui Dodon, candidatul guvernului nu corespunde acestor cereri. „Din aceste considerente, nu-l voi recunoaște pe domnul Eugen Sturza (…) nu voi primi jurământul dlui Sturza, chiar dacă va fi o decizie a Curții Constituționale în acest sens. Prin urmare, el nu va putea să-și exercite funcția”, a declarat Igor Dodon, citat de Moldpres.
Europa Liberă
Activiști și ONG-uri marcante din Moldova cer eliberarea șoferului reținut după protestele opoziției din 17 septembrie Mai multe organizații ale societății civile au semnat o declarație prin care cer eliberarea lui Alexei Alexeev, reținut după  protestele din 17 septembrie organizate de opoziție. Alexei Alexeev este învinuit că, aflându-se la volanul unui microbuz, a intrat în cordonul de poliție, rănind polițiști. Organizațiile și persoanele semnatare ale declarației susțin că reținerea lui Alexeev ar fi o „deraierea de la principiile democratice” și o încercare de  „intimidare” a participanților la întruniri prin reținerea „abuzivă” a unei persoane care a facilitat desfășurarea întrunirii, relatează agenția IPN. Declarația este semnată de Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT); Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER); Centrul de Resurse Juridice din Moldova; Centrul pentru Politici și Reforme; Comunitatea „WatchDog.MD”; IDIS „Viitorul”; Institutul de Politici Publice; Fundația Est-Europeană; Promo-LEX; Transparency International Moldova; Alexei Tulbure, fost ambasador la ONU; Andrei Brighidin, apărător al drepturilor omului,  președintele API, Petru Macovei și alții.
12 ore
Europa Liberă / Publicat acum 12 ore
Mai multe organizații ale societății civile au semnat o declarație prin care cer eliberarea lui Alexei Alexeev, reținut după  protestele din 17 septembrie organizate de opoziție. Alexei Alexeev este învinuit că, aflându-se la volanul unui microbuz, a intrat în cordonul de poliție, rănind polițiști. Organizațiile și persoanele semnatare ale declarației susțin că reținerea lui Alexeev ar fi o „deraierea de la principiile democratice” și o încercare de  „intimidare” a participanților la întruniri prin reținerea „abuzivă” a unei persoane care a facilitat desfășurarea întrunirii, relatează agenția IPN. Declarația este semnată de Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT); Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER); Centrul de Resurse Juridice din Moldova; Centrul pentru Politici și Reforme; Comunitatea „WatchDog.MD”; IDIS „Viitorul”; Institutul de Politici Publice; Fundația Est-Europeană; Promo-LEX; Transparency International Moldova; Alexei Tulbure, fost ambasador la ONU; Andrei Brighidin, apărător al drepturilor omului,  președintele API, Petru Macovei și alții.
Europa Liberă
Igor Dodon l-a anunțat pe noul șef al Delegației UE la Chișinău că planifică o vizită la Bruxelles În cadrul întrevederii cu Peter Michalko, noul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău, președintele Igor Dodon a anunțat că „planifică în următoarele luni (…) o vizită la Bruxelles în cadrul căreia va discuta agenda relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, cu mai mulți oficiali”, relatează Moldpres. Președintele s-a declarat totodată convins că „actuala guvernare nu va mai putea manipula așa cum a făcut de nenumărate ori pe parcursul ultimilor aproximativ 8 ani. Domnul Peter Michalko cunoaște îndeaproape situația din țara noastră”.
12 ore
Europa Liberă / Publicat acum 12 ore
În cadrul întrevederii cu Peter Michalko, noul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău, președintele Igor Dodon a anunțat că „planifică în următoarele luni (…) o vizită la Bruxelles în cadrul căreia va discuta agenda relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, cu mai mulți oficiali”, relatează Moldpres. Președintele s-a declarat totodată convins că „actuala guvernare nu va mai putea manipula așa cum a făcut de nenumărate ori pe parcursul ultimilor aproximativ 8 ani. Domnul Peter Michalko cunoaște îndeaproape situația din țara noastră”.
Europa Liberă
La Lvov s-a reluat audierile în procesul administrativ împotriva lui Mihail Saakașvili În Ucraina, un tribunal din Lvov a reluat audierile în procesul administrativ intentat lui Mihail Saakașvili, fost guvernator al regiunii Odesa și fost președinte al Georgiei. Autoritățile îl acuză pe Saakașvili că a intrat în Ucraina, din Polonia, ilegal, fără acte, „forțând” granița. Saakașvili nu este în tribunal. Pe pagina sa de Facebook, Saakașvili a scris că nu a venit la tribunal pentru că are întâlniri cu locuitorii din Cerkasî, din centrul Ucrainei. Saakașvili și-a pierdut cetățenia ucraineană prin decret prezidențial, pentru că atunci când a primit-o nu ar fi dezvăluit că în Georgia era deschis un dosar penal împotriva sa. Cetățenia georgiană i-a fost retrasă când a primit-o pe cea ucraineană. În acest moment, Saakașvili afirmă că nu are nici o cetățenie și că s-a întors în Ucraina pentru a „repara” nedreptatea care i s-a făcut.
13 ore
Europa Liberă / Publicat acum 13 ore
În Ucraina, un tribunal din Lvov a reluat audierile în procesul administrativ intentat lui Mihail Saakașvili, fost guvernator al regiunii Odesa și fost președinte al Georgiei. Autoritățile îl acuză pe Saakașvili că a intrat în Ucraina, din Polonia, ilegal, fără acte, „forțând” granița. Saakașvili nu este în tribunal. Pe pagina sa de Facebook, Saakașvili a scris că nu a venit la tribunal pentru că are întâlniri cu locuitorii din Cerkasî, din centrul Ucrainei. Saakașvili și-a pierdut cetățenia ucraineană prin decret prezidențial, pentru că atunci când a primit-o nu ar fi dezvăluit că în Georgia era deschis un dosar penal împotriva sa. Cetățenia georgiană i-a fost retrasă când a primit-o pe cea ucraineană. În acest moment, Saakașvili afirmă că nu are nici o cetățenie și că s-a întors în Ucraina pentru a „repara” nedreptatea care i s-a făcut.
Europa Liberă
Busturile lui Stalin și Lenin au fost dezvelite pe „Aleea conducătorilor” de la Moscova La Moscova, pe așa numita „Alee a conducătorilor” au fost dezvelite busturile lui Stalin și Lenin. Pe alee se află deja busturile tuturor liderilor fostei URSS, terminând cu Mihail Gorbaciov. „Aleea conducătorilor” a fost inaugurată în 2016, cu busturile a 33 de conducători istorici ai Rusiei, începând cu secolul 9. În ultimii ani, în Rusia, figura lui Stalin a câștigat în popularitate, în multe orașe i s-au dedicate muzee și statui, dar au fost și proteste ale celor care au cerut să nu fie uitate milioanele de victime ale epurărilor din epoca stalinistă.
13 ore
Europa Liberă / Publicat acum 13 ore
La Moscova, pe așa numita „Alee a conducătorilor” au fost dezvelite busturile lui Stalin și Lenin. Pe alee se află deja busturile tuturor liderilor fostei URSS, terminând cu Mihail Gorbaciov. „Aleea conducătorilor” a fost inaugurată în 2016, cu busturile a 33 de conducători istorici ai Rusiei, începând cu secolul 9. În ultimii ani, în Rusia, figura lui Stalin a câștigat în popularitate, în multe orașe i s-au dedicate muzee și statui, dar au fost și proteste ale celor care au cerut să nu fie uitate milioanele de victime ale epurărilor din epoca stalinistă.
Europa Liberă
În Marea Britanie, un tânăr de 18 ani a fost acuzat în legătură cu atentatul din metroul londonez din 15 septembrie În Marea Britanie, un tânăr de 18 ani a fost acuzat de poliție pentru atentatul din metroul londonez, din 15 septembrie, soldat cu circa 30 de răniți. Cel acuzat, pe nume Ahmed Hassan, rezident în Marea Britanie, va fi judecat începând de vineri pentru posesie de materiale explozive și tentativă de asasinat. Până acum au fost arestați pentru o posibilă implicare în acest atac șase suspecți, doi dintre ei au fost între timp eliberați.
13 ore
Europa Liberă / Publicat acum 13 ore
În Marea Britanie, un tânăr de 18 ani a fost acuzat de poliție pentru atentatul din metroul londonez, din 15 septembrie, soldat cu circa 30 de răniți. Cel acuzat, pe nume Ahmed Hassan, rezident în Marea Britanie, va fi judecat începând de vineri pentru posesie de materiale explozive și tentativă de asasinat. Până acum au fost arestați pentru o posibilă implicare în acest atac șase suspecți, doi dintre ei au fost între timp eliberați.
Europa Liberă
Tillerson: escaladarea tensiunilor cu Coreea de Nord este riscantă, dar eforturile diplomatice vor continua Secretarul de stat american Rex Tillerson a recunoscut vineri că escaladarea tensiunilor cu Coreea de Nord este riscantă, dar a asigurat că eforturile diplomatice vor continua în pofida retoricii dure și amenințărilor cu o confruntare militară.  Într-un interviu cu postul de televiziune ABC, Tillerson a amintit că Statele Unite au impus acum noi sancțiuni economice Coreii de Nord, pe care le-a calificat drept „cele mai dure până în acest moment”. În discursul de marți de la Națiunile Unite, președintele american Donald Trump a avertizat că America „va distruge total Coreea de Nord” dacă securitatea îi este amenințată. Liderul de la Phenian a replicat, calificându-l pe Trump „nebun”.
13 ore
Europa Liberă / Publicat acum 13 ore
Secretarul de stat american Rex Tillerson a recunoscut vineri că escaladarea tensiunilor cu Coreea de Nord este riscantă, dar a asigurat că eforturile diplomatice vor continua în pofida retoricii dure și amenințărilor cu o confruntare militară.  Într-un interviu cu postul de televiziune ABC, Tillerson a amintit că Statele Unite au impus acum noi sancțiuni economice Coreii de Nord, pe care le-a calificat drept „cele mai dure până în acest moment”. În discursul de marți de la Națiunile Unite, președintele american Donald Trump a avertizat că America „va distruge total Coreea de Nord” dacă securitatea îi este amenințată. Liderul de la Phenian a replicat, calificându-l pe Trump „nebun”.
Europa Liberă
În Crimeea, jurnalistul Mikola Semena a fost condamnat la doi ani și jumătate închisoare, cu suspendare (VIDEO) Un tribunal din Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014, l-a condamnat pe jurnalistul Mikola Semena, colaborator al Europei Libere, la doi ani și jumătate închisoare, cu suspendare. Semena a fost acuzat de propagandă separatistă. Redacția ucraineană a postului nostru de radio precizează că Semena a primit și o interdicție de trei de a lucra ca jurnalist. Președintele Europei Libere/Libertatea, Tom Kent a criticat condamnarea lui Mikola Semena drept „încă o încercare a autorităților ruse din Crimeea de a suprima vocile independente”. Semena colabora la emisiunile Europei Libere dedicate peninsulei Crimeea „Krym.Realii”. A fost arestat pe 19 aprilie 2016, în Crimeea, și acuzat că ar „submina integritatea teritorială a Federației ruse”. Mikola Semena respinge acuzația drept motivată politic și atrage atenția că se bazează oricum pe o traducere greșită a unui articol scris de el în ucraineană. Cazul lui Mikola Semena a fost urmărit cu atenție de Statele Unite, Uniunea Europeană, OSCE și diverse organizații internaționale ale jurnaliștilor, care au cerut în repetate rânduri eliberarea lui. Și au criticat campania susținută a Rusiei de a înăbuși vocile care critică anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea.
14 ore
Europa Liberă / Publicat acum 14 ore
Un tribunal din Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014, l-a condamnat pe jurnalistul Mikola Semena, colaborator al Europei Libere, la doi ani și jumătate închisoare, cu suspendare. Semena a fost acuzat de propagandă separatistă. Redacția ucraineană a postului nostru de radio precizează că Semena a primit și o interdicție de trei de a lucra ca jurnalist. Președintele Europei Libere/Libertatea, Tom Kent a criticat condamnarea lui Mikola Semena drept „încă o încercare a autorităților ruse din Crimeea de a suprima vocile independente”. Semena colabora la emisiunile Europei Libere dedicate peninsulei Crimeea „Krym.Realii”. A fost arestat pe 19 aprilie 2016, în Crimeea, și acuzat că ar „submina integritatea teritorială a Federației ruse”. Mikola Semena respinge acuzația drept motivată politic și atrage atenția că se bazează oricum pe o traducere greșită a unui articol scris de el în ucraineană. Cazul lui Mikola Semena a fost urmărit cu atenție de Statele Unite, Uniunea Europeană, OSCE și diverse organizații internaționale ale jurnaliștilor, care au cerut în repetate rânduri eliberarea lui. Și au criticat campania susținută a Rusiei de a înăbuși vocile care critică anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea.
Europa Liberă
Premierul Filip i-a cerut sprijinul președintelui Adunării Generale ONU pentru includerea retragerii trupelor ruse pe agenda sesiunii Premierul Pavel Filip spune că i-a cerut sprijinul președintelui Adunării Generale ONU, Miroslav Lajcak, pentru includerea retragerii trupelor rusești din R. Moldova pe agenda sesiunii forului global, ținut la sediul ONU din New York. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Filip a spus că nu dorește „o politizare” a chestiunii, ci o „dezbatere corectă și transparentă”. Nu se precizează dacă Lajcak a reacționat în vreun fel. Includerea subiectului propus de Chișinău pe agendă depinde de un comitet general în care sunt reprezentate peste 30 de țări, inclusiv Federația Rusă, membru permanent în Consiliul de Securitate ONU, care se opune vehement inițiativei moldovene. În documentele ONU se spune că Comitetul General nu ia decizii politicie și caută să acționeze prin consens, iar dacă este nevoie să voteze, decide o majoritate simplă.
17 ore
Europa Liberă / Publicat acum 17 ore
Premierul Pavel Filip spune că i-a cerut sprijinul președintelui Adunării Generale ONU, Miroslav Lajcak, pentru includerea retragerii trupelor rusești din R. Moldova pe agenda sesiunii forului global, ținut la sediul ONU din New York. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Filip a spus că nu dorește „o politizare” a chestiunii, ci o „dezbatere corectă și transparentă”. Nu se precizează dacă Lajcak a reacționat în vreun fel. Includerea subiectului propus de Chișinău pe agendă depinde de un comitet general în care sunt reprezentate peste 30 de țări, inclusiv Federația Rusă, membru permanent în Consiliul de Securitate ONU, care se opune vehement inițiativei moldovene. În documentele ONU se spune că Comitetul General nu ia decizii politicie și caută să acționeze prin consens, iar dacă este nevoie să voteze, decide o majoritate simplă.
Europa Liberă
Kremlinul a negat că Rusia ar fi plasat reclame pe Facebook ca să influențeze alegerile prezidențiale americane Kremlinul a negat că Rusia ar fi plasat reclame pe Facebook ca să influențeze alegerile prezidențiale americane din 2016. „Nici nu știm cum se face asta”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, la o conferință de presă vineri la Moscova. Declarația vine după ce compania americană a început joi să-și revizuiască regulile acceptării de reclame plătite și a promis să pună la dispoziția investigației din Congres 3000 de reclame contra-cost cumpărate de entități rusești în timpul și după alegerile americane din 2016. „Vom coopera pentru a crea standarde noi de transparență în domeniul reclamei politice”, a spus șeful Facebook, Mark Zuckerberg.
17 ore
Europa Liberă / Publicat acum 17 ore
Kremlinul a negat că Rusia ar fi plasat reclame pe Facebook ca să influențeze alegerile prezidențiale americane din 2016. „Nici nu știm cum se face asta”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, la o conferință de presă vineri la Moscova. Declarația vine după ce compania americană a început joi să-și revizuiască regulile acceptării de reclame plătite și a promis să pună la dispoziția investigației din Congres 3000 de reclame contra-cost cumpărate de entități rusești în timpul și după alegerile americane din 2016. „Vom coopera pentru a crea standarde noi de transparență în domeniul reclamei politice”, a spus șeful Facebook, Mark Zuckerberg.
Europa Liberă
Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a îndemnat Coreea de Nord să se abată de la calea periculoasă pe care se află Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a îndemnat Coreea de Nord să se abată de la calea periculoasă pe care se află și a cerut Statelor Unite să-și respecte promisiunile de neagresiune față de Fenian, se arată într-o declarație de presă a ministerului de externe chinez, citată de Reuters. „China va persevera în direcția denuclearizării peninsulei (coreene)”, se mai spune în document. Declarația vine după ce ministrul de externe nord-coreean, Ri Yong Ho, care ar urma să ia cuvântul astăzi la Adunarea Generală ONU, spusese joi că țara sa ar putea testa o bombă cu hidrogen în Oceanul Pacific, ca răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump. Liderul american, în discursul său de marți de la sediul ONU, ameninţase cu „distrugerea” Coreei de Nord în cazul că va continua să amenințe comunitatea internațională. 
17 ore
Europa Liberă / Publicat acum 17 ore
Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a îndemnat Coreea de Nord să se abată de la calea periculoasă pe care se află și a cerut Statelor Unite să-și respecte promisiunile de neagresiune față de Fenian, se arată într-o declarație de presă a ministerului de externe chinez, citată de Reuters. „China va persevera în direcția denuclearizării peninsulei (coreene)”, se mai spune în document. Declarația vine după ce ministrul de externe nord-coreean, Ri Yong Ho, care ar urma să ia cuvântul astăzi la Adunarea Generală ONU, spusese joi că țara sa ar putea testa o bombă cu hidrogen în Oceanul Pacific, ca răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump. Liderul american, în discursul său de marți de la sediul ONU, ameninţase cu „distrugerea” Coreei de Nord în cazul că va continua să amenințe comunitatea internațională. 
Europa Liberă
Poliția spaniolă a arestat un marocan suspectat de implicare în atacurile teroriste de la Barcelona și Cambrils Poliția spaniolă a arestat un marocan suspectat de cooperare cu celula care a pus la cale atacurile teroriste de la Barcelona și Cambrils, soldate luna trecută cu 16 morți. Bărbatul de 24 de ani reținut la Castellon era prieten cu mai mulți membri ai grupării, mai ales cu Abdelbaki Es Satty, un imam marocan bănuit că ar fi radicalizat musulmanii tineri implicați în atac. Se crede că noul suspect ar fi ajutat la procurarea unor substanțe explozive găsite de poliție într-o casă dintr-o localitate la sud de Barcelona, care potrivit poliției ar fi urmat să fie folosite într-un atac mai mare. În ajunul atacului de pe bulevardul Rambla din Barcelona într-un apartament ocupat de membrii grupării teroriste, la Alcanar, s-a produs o explozie care l-a ucis pe posibilul ei lider, imamul Satty.
17 ore
Europa Liberă / Publicat acum 17 ore
Poliția spaniolă a arestat un marocan suspectat de cooperare cu celula care a pus la cale atacurile teroriste de la Barcelona și Cambrils, soldate luna trecută cu 16 morți. Bărbatul de 24 de ani reținut la Castellon era prieten cu mai mulți membri ai grupării, mai ales cu Abdelbaki Es Satty, un imam marocan bănuit că ar fi radicalizat musulmanii tineri implicați în atac. Se crede că noul suspect ar fi ajutat la procurarea unor substanțe explozive găsite de poliție într-o casă dintr-o localitate la sud de Barcelona, care potrivit poliției ar fi urmat să fie folosite într-un atac mai mare. În ajunul atacului de pe bulevardul Rambla din Barcelona într-un apartament ocupat de membrii grupării teroriste, la Alcanar, s-a produs o explozie care l-a ucis pe posibilul ei lider, imamul Satty.
Europa Liberă
O activistă siriană și fiica ei, ziaristă, au fost ucise în casa lor din Istanbul Agenția de presă de stat a Turciei relatează că o activistă siriană și fiica ei, ziaristă, au fost ucise în casa lor din Istanbul. Agenția Anatolia spune că trupurile Aroubei Barakat (60 de ani) și Halei Barakat (22 de ani) au fost găsite joi seară după ce prietenii jurnalistei, care lipsise de la serviciu, au alertat poliția. În Turcia au fost uciși în ultima vreme mulți activiști, iar Statul Islamic și-a revendicat uciderea 4 jurnaliști sirieni pe teritoriul turcesc. Potrivit opoziției siriene, Arouba era membră a Consiliului Național Sirian. Ea sprijinise revolta împotriva președintelui sirian Bașar al-Assad, dar condamnase și elemente ale opoziției. Fiica ei lucra ca ziaristă la publicația de opoziție Orient.
17 ore
Europa Liberă / Publicat acum 17 ore
Agenția de presă de stat a Turciei relatează că o activistă siriană și fiica ei, ziaristă, au fost ucise în casa lor din Istanbul. Agenția Anatolia spune că trupurile Aroubei Barakat (60 de ani) și Halei Barakat (22 de ani) au fost găsite joi seară după ce prietenii jurnalistei, care lipsise de la serviciu, au alertat poliția. În Turcia au fost uciși în ultima vreme mulți activiști, iar Statul Islamic și-a revendicat uciderea 4 jurnaliști sirieni pe teritoriul turcesc. Potrivit opoziției siriene, Arouba era membră a Consiliului Național Sirian. Ea sprijinise revolta împotriva președintelui sirian Bașar al-Assad, dar condamnase și elemente ale opoziției. Fiica ei lucra ca ziaristă la publicația de opoziție Orient.
Europa Liberă
Premierul Pavel Filip l-a asigurat pe comisarul european Johannes Hahn că guvernul va îndeplini toate condiţiile pentru a primi ajutorul de 100 de milioane de euro Premierul Pavel Filip i-a dat asigurări comisarului european pentru politică de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, că guvernul va îndeplini „toate condiționalitățile” pentru a primi ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro al Uniunii Europene „conform calendarului convenit”. Un comunicat guvernamental precizează că Filip s-a întâlnit cu Hahn în marginea Adunării Generale ONU de la New York. Autoritățile moldovene speră să primească anul acesta o primă tranșă de 30 de milioane de euro. Uniunea Europeană a încetinit procedura de livrare a fondurilor pentru a monitoriza dacă guvernul respectă democrația la implementarea noului sistem electoral mixt adoptat intempestiv vara aceasta, în ciuda criticilor din partea opoziției moldovene, conservatorilor din Parlamentul European și a Comisiei de la Veneția.
22 ore
Europa Liberă / Publicat acum 22 ore
Premierul Pavel Filip i-a dat asigurări comisarului european pentru politică de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, că guvernul va îndeplini „toate condiționalitățile” pentru a primi ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro al Uniunii Europene „conform calendarului convenit”. Un comunicat guvernamental precizează că Filip s-a întâlnit cu Hahn în marginea Adunării Generale ONU de la New York. Autoritățile moldovene speră să primească anul acesta o primă tranșă de 30 de milioane de euro. Uniunea Europeană a încetinit procedura de livrare a fondurilor pentru a monitoriza dacă guvernul respectă democrația la implementarea noului sistem electoral mixt adoptat intempestiv vara aceasta, în ciuda criticilor din partea opoziției moldovene, conservatorilor din Parlamentul European și a Comisiei de la Veneția.
Europa Liberă
Maia Sandu a spus că arestarea șoferului microbuzului este o încercare de a descuraja oamenii să iasă la proteste Lidera PAS, Maia Sandu, a spus că arestarea șoferului microbuzului folosit de opoziție la demonstrația de duminică de la televiziune este o încercare de a descuraja oamenii să iasă la proteste. Alexei Alexeev, de 50 de ani, a fost arestat pentru 30 zile sub bănuiala că ar fi intrat cu mașina în mulțime, rănind trei polițiști, iar dacă va fi judecat și condamnat, ar putea face închisoare. Vorbind joi seara la Pro TV, Maia Sandu a spus că în incidentul de duminică niciun polițist n-a cerut pe loc îngrijiri medicale, iar acuzațiile au fost inventate ulterior de putere. „Acest om a fost reținut pentru a intimida oamenii care vin acolo să protesteze. Este o atitudine foarte lașă din partea guvernării”, a spus Maia Sandu, al cărei partid s-a numărat printre organizatorii protestului din 17 septembrie.
22 ore
Europa Liberă / Publicat acum 22 ore
Lidera PAS, Maia Sandu, a spus că arestarea șoferului microbuzului folosit de opoziție la demonstrația de duminică de la televiziune este o încercare de a descuraja oamenii să iasă la proteste. Alexei Alexeev, de 50 de ani, a fost arestat pentru 30 zile sub bănuiala că ar fi intrat cu mașina în mulțime, rănind trei polițiști, iar dacă va fi judecat și condamnat, ar putea face închisoare. Vorbind joi seara la Pro TV, Maia Sandu a spus că în incidentul de duminică niciun polițist n-a cerut pe loc îngrijiri medicale, iar acuzațiile au fost inventate ulterior de putere. „Acest om a fost reținut pentru a intimida oamenii care vin acolo să protesteze. Este o atitudine foarte lașă din partea guvernării”, a spus Maia Sandu, al cărei partid s-a numărat printre organizatorii protestului din 17 septembrie.
Europa Liberă
Încă zece polițiști cercetaţi în legătură cu cazul lui Andrei Brăguța Procurorii spun că cercetează încă zece polițiști în legătură cu cazul lui Andrei Brăguța, bărbatul de 31 de ani decedat în detenție luna trecută, după ce fusese arestat pentru depășire de viteză și altercații cu agenții de circulație. „Prin acțiunile sau inacțiunile lor”, cei zece „au contribuit la deținerea lui Andrei Brăguța în condiții inumane și degradante", a declarat portalului Unimedia Ion Caracuian, procurorul-șef al Secţiei de combatere a torturii din cadrul Procuraturii Generale. Procurorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat circa o mie de ore de înregistrări video. Alți trei polițiști ai Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului General de Poliție au fost suspendați anterior. Rudele victimei spun că bărbatul reținut pe 15 august a fost bătut de polițiști.
23 ore
Europa Liberă / Publicat acum 23 ore
Procurorii spun că cercetează încă zece polițiști în legătură cu cazul lui Andrei Brăguța, bărbatul de 31 de ani decedat în detenție luna trecută, după ce fusese arestat pentru depășire de viteză și altercații cu agenții de circulație. „Prin acțiunile sau inacțiunile lor”, cei zece „au contribuit la deținerea lui Andrei Brăguța în condiții inumane și degradante", a declarat portalului Unimedia Ion Caracuian, procurorul-șef al Secţiei de combatere a torturii din cadrul Procuraturii Generale. Procurorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat circa o mie de ore de înregistrări video. Alți trei polițiști ai Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului General de Poliție au fost suspendați anterior. Rudele victimei spun că bărbatul reținut pe 15 august a fost bătut de polițiști.
Europa Liberă
Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anulat vizita de luna viitoare în Ucraina Președintele României, Klaus Iohannis, spune că și-a anulat vizita de luna viitoare în Ucraina din cauza adoptării la Kiev a unei legi care restrânge educația în limbile minorităților naționale, inclusiv în limba română. Vorbind la New York, în marginea Adunării Generale ONU, Iohannis a spus că în octombrie urma să meargă împreună cu președintele ucrainean Petro Poroșenko tocmai în zonele locuite de români din Ucraina, dar legea educației l-a dezamăgit și l-a făcut să se răzgândească. Votată de Rada Supremă la începutul lunii curente, legea care mai trebuie semnată de președintele Poroșenko a fost criticată într-o declarație comună de miniștrii de externe din România, Ungaria, Grecia și Bulgaria, separat de Polonia, dar și de președintele R. Moldova, Igor Dodon.
23 ore
Europa Liberă / Publicat acum 23 ore
Președintele României, Klaus Iohannis, spune că și-a anulat vizita de luna viitoare în Ucraina din cauza adoptării la Kiev a unei legi care restrânge educația în limbile minorităților naționale, inclusiv în limba română. Vorbind la New York, în marginea Adunării Generale ONU, Iohannis a spus că în octombrie urma să meargă împreună cu președintele ucrainean Petro Poroșenko tocmai în zonele locuite de români din Ucraina, dar legea educației l-a dezamăgit și l-a făcut să se răzgândească. Votată de Rada Supremă la începutul lunii curente, legea care mai trebuie semnată de președintele Poroșenko a fost criticată într-o declarație comună de miniștrii de externe din România, Ungaria, Grecia și Bulgaria, separat de Polonia, dar și de președintele R. Moldova, Igor Dodon.
Europa Liberă
Kim Jong Un a calificat drept „non-sens grosolan” discursul lui Donald Trump la ONU Liderul nord-coreean Kim Jong Un l-a numit pe președintele american Donald Trump „deranjat mintal”, iar ministrul său de externe a spus că Fenianul ar putea escalada testele condamnate de Washington. În prima declarație de presă semnată în nume personal de un lider nord-coreean, Kim a calificat drept „non-sens grosolan” discursul de marți în care Trump avertiza, la Adunarea Generală ONU, cu distrugerea Coreii de Nord dacă va mai provoca cu teste militare comunitatea internațională. Trump l-a numit atunci pe Kim „omul-rachetă”. Ministrul de externe nord-coreean Ri Yong Ho ar urma să ia cuvântul astăzi la ONU, după ce ieri spusese că țara sa ar putea testa o bombă cu hidrogen în Oceanul Pacific, ca răspuns la amenințările lui Trump.
23 ore
Europa Liberă / Publicat acum 23 ore
Liderul nord-coreean Kim Jong Un l-a numit pe președintele american Donald Trump „deranjat mintal”, iar ministrul său de externe a spus că Fenianul ar putea escalada testele condamnate de Washington. În prima declarație de presă semnată în nume personal de un lider nord-coreean, Kim a calificat drept „non-sens grosolan” discursul de marți în care Trump avertiza, la Adunarea Generală ONU, cu distrugerea Coreii de Nord dacă va mai provoca cu teste militare comunitatea internațională. Trump l-a numit atunci pe Kim „omul-rachetă”. Ministrul de externe nord-coreean Ri Yong Ho ar urma să ia cuvântul astăzi la ONU, după ce ieri spusese că țara sa ar putea testa o bombă cu hidrogen în Oceanul Pacific, ca răspuns la amenințările lui Trump.
Europa Liberă
Londra vrea o perioadă de tranziție de doi ani după ieșirea din UE în martie 2019 Premierul britanic Theresa May va spune astăzi într-un discurs la Florența că Londra vrea o perioadă de tranziție de doi ani după ieșirea din UE în martie 2019, a informat joi un editor politic de la BBC. Tot BBC a citat joi sub condiția anonimatului un ministru britanic spunând că May ar urma să facă în discurs „o ofertă deschisă și generoasă” celor 27 de țări care rămân în Uniune într-o încercare de a depăși impasului negocierilor cu Bruxelles-ul asupra Brexit-ului. Temele actuale cele mai controversate sunt statutul graniței dintre Irlanda de Nord și Irlanda după Brexit, mărimea sumei pe care Marea Britanie o va oferi Uniunii pentru a-și acoperi obligațiile financiare rezultate din statutul de membru și situația cetățenilor europeni afectați de Brexit. 
23 ore
Europa Liberă / Publicat acum 23 ore
Premierul britanic Theresa May va spune astăzi într-un discurs la Florența că Londra vrea o perioadă de tranziție de doi ani după ieșirea din UE în martie 2019, a informat joi un editor politic de la BBC. Tot BBC a citat joi sub condiția anonimatului un ministru britanic spunând că May ar urma să facă în discurs „o ofertă deschisă și generoasă” celor 27 de țări care rămân în Uniune într-o încercare de a depăși impasului negocierilor cu Bruxelles-ul asupra Brexit-ului. Temele actuale cele mai controversate sunt statutul graniței dintre Irlanda de Nord și Irlanda după Brexit, mărimea sumei pe care Marea Britanie o va oferi Uniunii pentru a-și acoperi obligațiile financiare rezultate din statutul de membru și situația cetățenilor europeni afectați de Brexit. 
Europa Liberă
În Franța urmau să intre în vigoare primele reforme ale pieței muncii promovate de Emmanuel Macron În Franța urmau să intre în vigoare astăzi în ciuda opoziției sindicatelor primele reforme ale pieței muncii promovate de președintele Emmanuel Macron. Schimbările vor da libertate mai mare companiilor în stabilirea condițiilor de muncă, fiind preambulul altor reforme, încă mai ambițioase. În ajun, sindicatul considerat radical de stânga CGT a avertizat că va continua pe o scară și mai largă protestele începute săptămâna trecută, când a scos în stradă 220.000 de oameni. „Construim o mișcare care va crește”, a spus Philippe Martinez, șeful sindicatului cu rădăcini în Partidul Comunist din Franța. Administrația lui Macron plănuiește și reforme ale asigurării angajaților și sistemului de pensii.
23 ore
Europa Liberă / Publicat acum 23 ore
În Franța urmau să intre în vigoare astăzi în ciuda opoziției sindicatelor primele reforme ale pieței muncii promovate de președintele Emmanuel Macron. Schimbările vor da libertate mai mare companiilor în stabilirea condițiilor de muncă, fiind preambulul altor reforme, încă mai ambițioase. În ajun, sindicatul considerat radical de stânga CGT a avertizat că va continua pe o scară și mai largă protestele începute săptămâna trecută, când a scos în stradă 220.000 de oameni. „Construim o mișcare care va crește”, a spus Philippe Martinez, șeful sindicatului cu rădăcini în Partidul Comunist din Franța. Administrația lui Macron plănuiește și reforme ale asigurării angajaților și sistemului de pensii.
Europa Liberă
Președintele Donald Trump a anunțat impunerea de noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat un ordin executiv pentru impunerea de sancțiuni împotriva indivizilor și companiilor care efectuează tranzacții comerciale cu Coreea de Nord. Vorbindu-le jurnaliștilor înaintea unui prânz cu liderii japonez și sud-coreean, Trump a spus că sprijinirea regimului nord-coreean de entități din afară este inacceptabilă și că ordinul său executiv va lipsi Phenianul de venituri folosite pentru construirea armelor atomice. Sub conducerea lui Kim Jong Un, Coreea de Nord a efectuat zeci de teste balistice pentru a obține rachete capabile să lovească Statele Unite cu focoase nucleare. Cel mai recent test al Phenianului, care a lansat o rachetă peste Japonia, pe 15 septembrie, a fost condamnat de Consiliul de Securitate ONU drept o „acțiune nesăbuită” și un act vădit „provocator”. În discursul rostit marți la Adunarea Generală a Națiunile Unite, președintele Trump și-a înăsprit discursul față de Coreea de Nord, numindu-l pe Kim Jong Un „om rachetă” aflat într-o „misiune sinucigașă”.
1 zi
Europa Liberă / Publicat acum 1 zi
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat un ordin executiv pentru impunerea de sancțiuni împotriva indivizilor și companiilor care efectuează tranzacții comerciale cu Coreea de Nord. Vorbindu-le jurnaliștilor înaintea unui prânz cu liderii japonez și sud-coreean, Trump a spus că sprijinirea regimului nord-coreean de entități din afară este inacceptabilă și că ordinul său executiv va lipsi Phenianul de venituri folosite pentru construirea armelor atomice. Sub conducerea lui Kim Jong Un, Coreea de Nord a efectuat zeci de teste balistice pentru a obține rachete capabile să lovească Statele Unite cu focoase nucleare. Cel mai recent test al Phenianului, care a lansat o rachetă peste Japonia, pe 15 septembrie, a fost condamnat de Consiliul de Securitate ONU drept o „acțiune nesăbuită” și un act vădit „provocator”. În discursul rostit marți la Adunarea Generală a Națiunile Unite, președintele Trump și-a înăsprit discursul față de Coreea de Nord, numindu-l pe Kim Jong Un „om rachetă” aflat într-o „misiune sinucigașă”.
Europa Liberă
Președintele american Donald Trump a lăudat Ucraina pentru realizarea „multor progrese” Președintele american Donald Trump a lăudat Ucraina pentru realizarea „multor progrese” în ultimele luni în ciuda situației dificile. Trump a făcut declarația după convorbiri cu președintele ucrainean Petro Poroșenko în marginea Adunării Generale a Națiunilor Unite, la New York. „N-aș spune că viața acolo este cea mai ușoară, dar se îmbunătățește zi de zi”, a spus Trump despre Ucraina. Poroșenko a declarat la rândul său că schimburile comerciale între Ucraina și Statele Unite au crescut substanțial de la începutul anului iar cooperarea în domeniul securității a devenit mai strânsă. Trump și Poroșenko s-au mai întâlnit la Casa Albă în luna iunie. Luna aceasta, Statele Unite au furnizat Ucrainei un prim lot de cărbune în cadrul unui acord de o firmă minieră  din Pennsylvania și compania energetică ucraineană de stat, despre care administrația Trump a spus că este un instrument de întărirea a securității energetice a Ucrainei.
1 zi
Europa Liberă / Publicat acum 1 zi
Președintele american Donald Trump a lăudat Ucraina pentru realizarea „multor progrese” în ultimele luni în ciuda situației dificile. Trump a făcut declarația după convorbiri cu președintele ucrainean Petro Poroșenko în marginea Adunării Generale a Națiunilor Unite, la New York. „N-aș spune că viața acolo este cea mai ușoară, dar se îmbunătățește zi de zi”, a spus Trump despre Ucraina. Poroșenko a declarat la rândul său că schimburile comerciale între Ucraina și Statele Unite au crescut substanțial de la începutul anului iar cooperarea în domeniul securității a devenit mai strânsă. Trump și Poroșenko s-au mai întâlnit la Casa Albă în luna iunie. Luna aceasta, Statele Unite au furnizat Ucrainei un prim lot de cărbune în cadrul unui acord de o firmă minieră  din Pennsylvania și compania energetică ucraineană de stat, despre care administrația Trump a spus că este un instrument de întărirea a securității energetice a Ucrainei.
Europa Liberă
Divergențe asupra unui proiect de declarație privind perspectiva țărilor membre ale Parteneriatului Estic Diplomați din țările Uniunii Europene și ale Parteneriatului Estic lucrează la elaborarea declarației finale a summit-ului lor din 24 noiembrie, dar au divergențe în ceea ce privește insistența Georgiei, Moldovei și Ucrainei de a li se recunoaște perspectiva de aderare, sugerează un proiect de declarație văzut de corespondenții Europei Libere la Bruxelles. Proiectul urmează a fi examinat în săptămânile următoare de ambasadorii celor 28 de țări ale Uniunii Europene.
1 zi
Europa Liberă / Publicat acum 1 zi
Diplomați din țările Uniunii Europene și ale Parteneriatului Estic lucrează la elaborarea declarației finale a summit-ului lor din 24 noiembrie, dar au divergențe în ceea ce privește insistența Georgiei, Moldovei și Ucrainei de a li se recunoaște perspectiva de aderare, sugerează un proiect de declarație văzut de corespondenții Europei Libere la Bruxelles. Proiectul urmează a fi examinat în săptămânile următoare de ambasadorii celor 28 de țări ale Uniunii Europene.
Europa Liberă
Maia Sandu: procuratura a respins demersul PAS privind anchetarea lui Igor Dodon pentru „trădare de patrie” și „ațâțarea vrajbei și dezbinării” Lidera PAS, Maia Sandu, spune că Procuratura Generală a respins demersul partidului său de deschide o anchetă împotriva președintelui Igor Dodon pe care l-a acuzat de „trădare de patrie” și de „ațâțarea vrajbei și dezbinării” în societate. Într-un „denunț penal” depus la sfârșitul lunii august de activiștii PAS se spune că Dodon ar fi a săvârșit mai multe acțiuni care cad sub incidența celor două articole ale Codului Penal. Astăzi, Maia Sandu, a publicat pe Facebook răspunsul primit de la procurori în care se spune că încălcările imputate șefului statului în denunțul opoziției se referă la „opinii” exprimate de Dodon, iar președintele „nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate”. Fosta candidată prezidențială a comentat că Dodon ar fi fost „salvat” de coordonatorul alianței de guvernare Vlad Plahotniuc, care ar controla instituțiile de drept. Cei vizați nu i-au răspuns deocamdată.
1 zi
Europa Liberă / Publicat acum 1 zi
Lidera PAS, Maia Sandu, spune că Procuratura Generală a respins demersul partidului său de deschide o anchetă împotriva președintelui Igor Dodon pe care l-a acuzat de „trădare de patrie” și de „ațâțarea vrajbei și dezbinării” în societate. Într-un „denunț penal” depus la sfârșitul lunii august de activiștii PAS se spune că Dodon ar fi a săvârșit mai multe acțiuni care cad sub incidența celor două articole ale Codului Penal. Astăzi, Maia Sandu, a publicat pe Facebook răspunsul primit de la procurori în care se spune că încălcările imputate șefului statului în denunțul opoziției se referă la „opinii” exprimate de Dodon, iar președintele „nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate”. Fosta candidată prezidențială a comentat că Dodon ar fi fost „salvat” de coordonatorul alianței de guvernare Vlad Plahotniuc, care ar controla instituțiile de drept. Cei vizați nu i-au răspuns deocamdată.
Europa Liberă
UE a cerut Kievului să facă mai mult pentru a combate corupția, să adopte reforma funciară și a pensiilor dacă dorește să primească noi ajutoare. Uniunea Europeană a cerut Ucrainei să facă mai mult pentru a combate corupția, să adopte o reformă funciară și a pensiilor dacă dorește să primească noi ajutoare europene. Declarațiile au fost făcute de comisarul european pentru serviciile financiare, Valdis Dombrovskis, la o conferință comună cu ministrul de finanțe ucrainean, la Bruxelles. Adoptarea reformelor numite de Dombrovskis până la sfârșitul lunii octombrie reprezintă condiția pentru debursarea unei ultime tranșe dintr-un ajutor de 600 de milioane de euro. Oficialul european a cerut Kievului să prezinte un plan concret de acțiuni. Din 2014, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei ajutoare de 2,8 miliarde de euro.
1 zi
Europa Liberă / Publicat acum 1 zi
Uniunea Europeană a cerut Ucrainei să facă mai mult pentru a combate corupția, să adopte o reformă funciară și a pensiilor dacă dorește să primească noi ajutoare europene. Declarațiile au fost făcute de comisarul european pentru serviciile financiare, Valdis Dombrovskis, la o conferință comună cu ministrul de finanțe ucrainean, la Bruxelles. Adoptarea reformelor numite de Dombrovskis până la sfârșitul lunii octombrie reprezintă condiția pentru debursarea unei ultime tranșe dintr-un ajutor de 600 de milioane de euro. Oficialul european a cerut Kievului să prezinte un plan concret de acțiuni. Din 2014, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei ajutoare de 2,8 miliarde de euro.
Europa Liberă
Poliția rusă a anunțat că l-a reținut pe liderul unei grupări extremiste ruse, Statul Creștin – Sfânta Rusie Poliția rusă a anunțat că l-a reținut pe liderul unei grupări extremiste ruse, Statul Creștin – Sfânta Rusie, suspectat de implicare în atacul de la sediul firmei de avocați din Moscova, care-l reprezintă pe regizorul filmului Matilda, o peliculă care a revoltat ortodocșii radicali. Aleksandr Kalinin este bănuit în legătură cu incendierea mai multor mașini în apropierea firmei de avocați, pe 11 septembrie. Poliția spune că a reținut anterior alți  trei suspecți. Filmul regizorului Aleksei Uciteli care descrie legătura de dragoste a țarului Nikolai II cu o balerină a declanșat numeroase proteste ale activiștilor ortodocși în frunte cu deputata rusă, Natalia Poklonskaia, fostă procuroară ucraineană în Crimeea anexată.
1 zi
Europa Liberă / Publicat acum 1 zi
Poliția rusă a anunțat că l-a reținut pe liderul unei grupări extremiste ruse, Statul Creștin – Sfânta Rusie, suspectat de implicare în atacul de la sediul firmei de avocați din Moscova, care-l reprezintă pe regizorul filmului Matilda, o peliculă care a revoltat ortodocșii radicali. Aleksandr Kalinin este bănuit în legătură cu incendierea mai multor mașini în apropierea firmei de avocați, pe 11 septembrie. Poliția spune că a reținut anterior alți  trei suspecți. Filmul regizorului Aleksei Uciteli care descrie legătura de dragoste a țarului Nikolai II cu o balerină a declanșat numeroase proteste ale activiștilor ortodocși în frunte cu deputata rusă, Natalia Poklonskaia, fostă procuroară ucraineană în Crimeea anexată.
Europa Liberă
Poliția rusă a reținut numeroși imigranți din Tadjikistan care protestau față de maltratarea severă a unui tadjik Poliția rusă a reținut numeroși imigranți din Tadjikistan care protestau față de maltratarea severă a unui tadjik de către un agent de pază al unui centru comercial din Moscova. Președintele Federației Migranților din Rusia, Karomat Șaripov, a declarat jurnaliștilor că incidentul s-a petrecut miercuri în sud-estul capitalei ruse. Potrivit poliției, ar fi fost reținute peste 90 de persoane în urma unui conflict dintre migranți și personalul de securitate al centrului comercial Moskva. Un oficial al ambasadei tadjice la Moscova a spus că bărbatul de 27 de ani a cărui maltratare a declanșat protestul a fost internat în spital și că majoritatea protestatarilor reținuți au fost eliberați, în detenție rămânând 14 persoane. Imigranții din Asia Centrală la Moscova se plâng frecvent de șicane din partea poliției.
1 zi
Europa Liberă / Publicat acum 1 zi
Poliția rusă a reținut numeroși imigranți din Tadjikistan care protestau față de maltratarea severă a unui tadjik de către un agent de pază al unui centru comercial din Moscova. Președintele Federației Migranților din Rusia, Karomat Șaripov, a declarat jurnaliștilor că incidentul s-a petrecut miercuri în sud-estul capitalei ruse. Potrivit poliției, ar fi fost reținute peste 90 de persoane în urma unui conflict dintre migranți și personalul de securitate al centrului comercial Moskva. Un oficial al ambasadei tadjice la Moscova a spus că bărbatul de 27 de ani a cărui maltratare a declanșat protestul a fost internat în spital și că majoritatea protestatarilor reținuți au fost eliberați, în detenție rămânând 14 persoane. Imigranții din Asia Centrală la Moscova se plâng frecvent de șicane din partea poliției.
Europa Liberă
Premierul Filip l-a asigurat pe eurocomisarul Hahn că Chișinăul va îndeplini toate condițiile pentru a primi ajutorul UE de 100 de milioane de euro Premierul Pavel Filip i-a dat asigurări comisarului european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, că guvernul va îndeplini „toate condiționalitățile” pentru a primi ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro al Uniunii Europene „conform calendarului convenit”. Un comunicat guvernamental precizează că Filip s-a întâlnit cu Hahn în marginea Adunării Generale ONU de la New York. Autoritățile moldovene speră să primească anul acesta o primă tranșă de 30 de milioane. Uniunea Europeană a încetinit procedura de debursare a banilor pentru a monitoriza dacă guvernul respectă democrația la implementarea noului sistem electoral mixt adoptat intempestiv vara aceasta, în ciuda criticilor din partea opoziției moldovene, conservatorilor din Parlamentul European și Comisiei de la Veneția.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Premierul Pavel Filip i-a dat asigurări comisarului european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, că guvernul va îndeplini „toate condiționalitățile” pentru a primi ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro al Uniunii Europene „conform calendarului convenit”. Un comunicat guvernamental precizează că Filip s-a întâlnit cu Hahn în marginea Adunării Generale ONU de la New York. Autoritățile moldovene speră să primească anul acesta o primă tranșă de 30 de milioane. Uniunea Europeană a încetinit procedura de debursare a banilor pentru a monitoriza dacă guvernul respectă democrația la implementarea noului sistem electoral mixt adoptat intempestiv vara aceasta, în ciuda criticilor din partea opoziției moldovene, conservatorilor din Parlamentul European și Comisiei de la Veneția.
Europa Liberă
Tillerson și-a exprimat „optimismul” că Teheranul va accepta să negocieze schimbările dorite de SUA în acordul nuclear Secretarul de stat american Rex Tillerson și-a exprimat „optimismul” că Teheranul va accepta totuși, în ciuda refuzului inițial, să negocieze schimbările dorite de Statele Unite în acordul nuclear încheiat între puterile internaționale și Iran în 2015. Tillerson a făcut declarația la o conferință de presă la New York după convorbiri cu reprezentanții altor țări semnatare în marginea Adunării Generale ONU. Președintele american Donald Trump dorește renegocierea clauzelor finale ale acordului în care se spune că restricțiile impuse Iranului pentru activități nucleare ca îmbogățirea uraniului expiră în 10 ani, adică în 2025. Restricțiile au fost aplicate Iranului și acceptate de acesta în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale. Președintele francez Emmanuel Macron s-a oferit să medieze disputa dintre Statele Unite și Iran. Dar președintele iranian Hassan Rohani a exclus posibilitatea renegocierii acordului.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Secretarul de stat american Rex Tillerson și-a exprimat „optimismul” că Teheranul va accepta totuși, în ciuda refuzului inițial, să negocieze schimbările dorite de Statele Unite în acordul nuclear încheiat între puterile internaționale și Iran în 2015. Tillerson a făcut declarația la o conferință de presă la New York după convorbiri cu reprezentanții altor țări semnatare în marginea Adunării Generale ONU. Președintele american Donald Trump dorește renegocierea clauzelor finale ale acordului în care se spune că restricțiile impuse Iranului pentru activități nucleare ca îmbogățirea uraniului expiră în 10 ani, adică în 2025. Restricțiile au fost aplicate Iranului și acceptate de acesta în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale. Președintele francez Emmanuel Macron s-a oferit să medieze disputa dintre Statele Unite și Iran. Dar președintele iranian Hassan Rohani a exclus posibilitatea renegocierii acordului.
Europa Liberă
Rusia a avertizat SUA că va răspunde imediat dacă forțele guvernamentale siriene vor fi atacate de milițiile kurde Rusia a avertizat Statele Unite că va răspunde imediat dacă forțele guvernamentale siriene vor fi atacate în estul Siriei de pe pozițiile ocupate de milițiilor kurde care au sprijin american. Avertismentul difuzat de purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării survine pe fundalul unor îngrijorări tot mai mari privind o posibilă confruntare pe teren între armata guvernamentală siriană sprijinită de Rusia și combatanții sprijiniți de Statele Unite, care luptă împotriva grupării Statul Islamic. Cu cinci zile mai devreme, coaliția condusă de Statele Unite în Siria a spus că avioanele rusești au atacat Forțele Democrate Siriene în provincia Deir al-Zor, rânind câțiva combatanți. Autoritățile ruse susțin la rândul lor că forțele siriene din apropierea orașului Deir al-Zor au fost de două ori ținta unor tiruri de artilerie lansate de pe pozițiile combatanților kurzi.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Rusia a avertizat Statele Unite că va răspunde imediat dacă forțele guvernamentale siriene vor fi atacate în estul Siriei de pe pozițiile ocupate de milițiilor kurde care au sprijin american. Avertismentul difuzat de purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării survine pe fundalul unor îngrijorări tot mai mari privind o posibilă confruntare pe teren între armata guvernamentală siriană sprijinită de Rusia și combatanții sprijiniți de Statele Unite, care luptă împotriva grupării Statul Islamic. Cu cinci zile mai devreme, coaliția condusă de Statele Unite în Siria a spus că avioanele rusești au atacat Forțele Democrate Siriene în provincia Deir al-Zor, rânind câțiva combatanți. Autoritățile ruse susțin la rândul lor că forțele siriene din apropierea orașului Deir al-Zor au fost de două ori ținta unor tiruri de artilerie lansate de pe pozițiile combatanților kurzi.
Europa Liberă
PL a propus adoptarea unei hotărâri de suspendare din funcție a președintelui Igor Dodon Fracțiunea Partidului Liberal a propus în Parlament adoptarea unei hotărâri de suspendare din funcție a președintelui Igor Dodon, dar spicherul democrat Andrian Candu a spus că propunerea ar fi „o acțiune de PR” a liberalilor. Inițiativa liberalilor mai prevede organizarea unui referendum pentru demiterea șefului statului după suspendare. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a invitat deputați și din alte fracțiuni să o semneze. Răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor, spicherul Candu a spus că impeachment-ul este „mult mai complicat”, implicând o anchetă parlamentară și o decizie a Curții Constituționale. Candu a mai spus că alianța de guvernare va întreprinde „o acțiune corespunzătoare” împotriva președintelui Dodon „la momentul potrivit”, dacă șeful statului încalcă Constituția și creează blocaje în funcționarea statului. Guvernarea condusă de PD este angajată într-o dispută mediatică cu președintele Dodon în ceea ce privește delimitarea competențelor, dar opoziția spune că e o dispută mimată. Propunerea de suspendare a șefului statului făcută de liberali survine după decizia Consiliului Municipal Chișinău adoptată la insistențele aliaților președintelui de a organiza un referendum pentru demiterea primarului liberal al capitalei Dorin Chirtoacă.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Fracțiunea Partidului Liberal a propus în Parlament adoptarea unei hotărâri de suspendare din funcție a președintelui Igor Dodon, dar spicherul democrat Andrian Candu a spus că propunerea ar fi „o acțiune de PR” a liberalilor. Inițiativa liberalilor mai prevede organizarea unui referendum pentru demiterea șefului statului după suspendare. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a invitat deputați și din alte fracțiuni să o semneze. Răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor, spicherul Candu a spus că impeachment-ul este „mult mai complicat”, implicând o anchetă parlamentară și o decizie a Curții Constituționale. Candu a mai spus că alianța de guvernare va întreprinde „o acțiune corespunzătoare” împotriva președintelui Dodon „la momentul potrivit”, dacă șeful statului încalcă Constituția și creează blocaje în funcționarea statului. Guvernarea condusă de PD este angajată într-o dispută mediatică cu președintele Dodon în ceea ce privește delimitarea competențelor, dar opoziția spune că e o dispută mimată. Propunerea de suspendare a șefului statului făcută de liberali survine după decizia Consiliului Municipal Chișinău adoptată la insistențele aliaților președintelui de a organiza un referendum pentru demiterea primarului liberal al capitalei Dorin Chirtoacă.
Europa Liberă
Procurorii spun că cercetează încă zece polițiști în cazul lui Andrei Brăguța Procurorii spun că cercetează încă zece polițiști în cazul lui Andrei Brăguța, bărbatul de 31 de ani decedat în detenție luna trecută, după ce fusese arestat pentru depășire de viteză și altercații cu agenții de circulație. „Prin acțiunile sau inacțiunile lor”, cei zece „au contribuit la deținerea lui Andrei Brăguța în condiții inumane și degradante", a declarat portalului Unimedia Ion Caracuian, procurorul-șef al Secţiei de combatere a torturii din cadrul Procuraturii Generale. Procurorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat circa o mie de ore de înregistrări video. Alți trei polițiști ai Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului General de Poliție au fost suspendați anterior. Rudele victimei spun că bărbatul reținut pe 15 august a fost bătut de polițiști. Brăguța a fost plasat în arest preventiv în ciuda faptului că se afla la evidența medicului psihiatru din 2012. Inspectoratul General de Poliție a afirmat că Brăguța ar fi fost maltratat de colegii de celulă.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Procurorii spun că cercetează încă zece polițiști în cazul lui Andrei Brăguța, bărbatul de 31 de ani decedat în detenție luna trecută, după ce fusese arestat pentru depășire de viteză și altercații cu agenții de circulație. „Prin acțiunile sau inacțiunile lor”, cei zece „au contribuit la deținerea lui Andrei Brăguța în condiții inumane și degradante", a declarat portalului Unimedia Ion Caracuian, procurorul-șef al Secţiei de combatere a torturii din cadrul Procuraturii Generale. Procurorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat circa o mie de ore de înregistrări video. Alți trei polițiști ai Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului General de Poliție au fost suspendați anterior. Rudele victimei spun că bărbatul reținut pe 15 august a fost bătut de polițiști. Brăguța a fost plasat în arest preventiv în ciuda faptului că se afla la evidența medicului psihiatru din 2012. Inspectoratul General de Poliție a afirmat că Brăguța ar fi fost maltratat de colegii de celulă.
Europa Liberă
Premierul Pavel Filip s-a întâlnit la New York cu Donald Tusk, președintele Consiliului European Premierul Pavel Filip s-a întâlnit cu Donald Tusk, președintele Consiliului European, la New York, solicitându-i sprijinul personal și al Uniunii Europene pentru demersul guvernului moldovean ca retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană să fie inclusă pe agenda actualei Adunări Generale a Națiunilor Unite. Într-un comunicat guvernamental se spune că cei doi au mai discutat despre implementarea Acordului de Asociere al Moldovei cu Uniunea Europeană. Filip va rosti vineri un discurs în fața Adunării Generale ONU. Dacă va fi inclusă pe agendă, chestiunea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană ar urma să fie discutată în luna octombrie. Această solicitare a guvernului a fost criticată de președintele Igor Dodon și de diplomația rusă.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Premierul Pavel Filip s-a întâlnit cu Donald Tusk, președintele Consiliului European, la New York, solicitându-i sprijinul personal și al Uniunii Europene pentru demersul guvernului moldovean ca retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană să fie inclusă pe agenda actualei Adunări Generale a Națiunilor Unite. Într-un comunicat guvernamental se spune că cei doi au mai discutat despre implementarea Acordului de Asociere al Moldovei cu Uniunea Europeană. Filip va rosti vineri un discurs în fața Adunării Generale ONU. Dacă va fi inclusă pe agendă, chestiunea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană ar urma să fie discutată în luna octombrie. Această solicitare a guvernului a fost criticată de președintele Igor Dodon și de diplomația rusă.
Europa Liberă
Parlamentul a revotat legile respinse de președintele Igor Dodon Parlamentul s-a reunit astăzi într-o ședință specială și a revotat legile respinse de președintele Igor Dodon. Principalele inițiative vizează modificarea Codului Muncii, introducerea tichetelor de masă, reformarea Academiei de Științe a Moldovei, modificarea Legii cu privire la energetică.  Fracţiunea Partidului Socialiștilor a părăsit sala în semn de protest față de faptul că reprezentantul preşedintelui Igor Dodon nu a putut să prezinte argumentele Preşedinţiei în Parlament, relatează Moldpres. Ședința a fost boicotată și de fracțiunile PLDM și a comuniștilor. Tot astăzi, deputaţii liberali au iniţiat un proiect de suspendare din funcţie a președintelui Igor Dodon și au propus organizarea unui referendum pentru demiterea lui. Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a precizat că deputaţii liberali au semnat deja proiectul de hotărâre și i-a îndemnat pe legislatorii din celelalte fracțiuni să îi urmeze.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Parlamentul s-a reunit astăzi într-o ședință specială și a revotat legile respinse de președintele Igor Dodon. Principalele inițiative vizează modificarea Codului Muncii, introducerea tichetelor de masă, reformarea Academiei de Științe a Moldovei, modificarea Legii cu privire la energetică.  Fracţiunea Partidului Socialiștilor a părăsit sala în semn de protest față de faptul că reprezentantul preşedintelui Igor Dodon nu a putut să prezinte argumentele Preşedinţiei în Parlament, relatează Moldpres. Ședința a fost boicotată și de fracțiunile PLDM și a comuniștilor. Tot astăzi, deputaţii liberali au iniţiat un proiect de suspendare din funcţie a președintelui Igor Dodon și au propus organizarea unui referendum pentru demiterea lui. Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a precizat că deputaţii liberali au semnat deja proiectul de hotărâre și i-a îndemnat pe legislatorii din celelalte fracțiuni să îi urmeze.
Europa Liberă
Lidera PAS, Maia Sandu, a depus un denunț la Procuratura Generală împotriva lui Vladimir Plahotniuc Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus la Procuratura Generală un denunț împotriva liderului Partidului Democrat,Vlad Plahotniuc, cu cererea de a-l trage la răspundere penală pentru uzurparea puterii în stat, relateză IPN. Lidera PAS, Maia Sandu, a spus că liderul PDM controlează toate puterile în stat, acțiune ce contravine Constituției Republicii Moldova, iar autoritățile tolerează acest lucru. Ea a atras atenția că PDM, care la alegerile parlamentare din 2014 a obținut 15% din voturile, rezultând în 19 mandate din 101, în prezent deține majoritatea, forțând mai mulți deputați să lase formațiunile din care au făcut parte și să adere la democrați. Parlamentul a ajuns o instituție care adoptă deciziile impuse de către Vlad Plahotniuc, a declarat lidera PAS. Maia Sandu a reamintit că PAS a depus deja un denunț similar împotriva președintelui Igor Dodon.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus la Procuratura Generală un denunț împotriva liderului Partidului Democrat,Vlad Plahotniuc, cu cererea de a-l trage la răspundere penală pentru uzurparea puterii în stat, relateză IPN. Lidera PAS, Maia Sandu, a spus că liderul PDM controlează toate puterile în stat, acțiune ce contravine Constituției Republicii Moldova, iar autoritățile tolerează acest lucru. Ea a atras atenția că PDM, care la alegerile parlamentare din 2014 a obținut 15% din voturile, rezultând în 19 mandate din 101, în prezent deține majoritatea, forțând mai mulți deputați să lase formațiunile din care au făcut parte și să adere la democrați. Parlamentul a ajuns o instituție care adoptă deciziile impuse de către Vlad Plahotniuc, a declarat lidera PAS. Maia Sandu a reamintit că PAS a depus deja un denunț similar împotriva președintelui Igor Dodon.
Europa Liberă
Militarii ruși care au participat la exercițiul „Zapad” au început evacuarea armamentului Militarii ruși care au participat la exercițiul „Zapad 2017”, alături de cei din Belarus, au început evacuarea armamentului folosit în manevre. Nu se știe cu exactitate câți militari și ce echipament a fost utilizat în acest manevre, motiv pentru care NATO a criticat Rusia pentru lipsa de transparență. Iar țările vecine cu Belarus, unde s-au desfășurat exercițiile, și-au exprimat temerea că sub acoperirea manevrelor, Rusia ar putea lăsa în urmă, în Belarus, mulți militari. Oficial, relatează corespondenții Europei Libere, la manevrele din Belarus au participat 10.200 de militari, 7.000 din Belarus și restul din Rusia. Manevrele au fost urmărite de 280 de jurnaliști și 80 de observatori, inclusiv din Ucraina și țări NATO. Ministerul belarus al Apărării a declarat că toți militarii și tot echipamentul rusesc vor fi retrase până la sfârșitul lunii septembrie.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Militarii ruși care au participat la exercițiul „Zapad 2017”, alături de cei din Belarus, au început evacuarea armamentului folosit în manevre. Nu se știe cu exactitate câți militari și ce echipament a fost utilizat în acest manevre, motiv pentru care NATO a criticat Rusia pentru lipsa de transparență. Iar țările vecine cu Belarus, unde s-au desfășurat exercițiile, și-au exprimat temerea că sub acoperirea manevrelor, Rusia ar putea lăsa în urmă, în Belarus, mulți militari. Oficial, relatează corespondenții Europei Libere, la manevrele din Belarus au participat 10.200 de militari, 7.000 din Belarus și restul din Rusia. Manevrele au fost urmărite de 280 de jurnaliști și 80 de observatori, inclusiv din Ucraina și țări NATO. Ministerul belarus al Apărării a declarat că toți militarii și tot echipamentul rusesc vor fi retrase până la sfârșitul lunii septembrie.
Europa Liberă
Parlamentul se reunește joi într-o ședință specială Parlamentul se reunește joi într-o ședință specială pentru a revota unele din legile respinse de președintele Igor Dodon și pentru a discuta refuzul președintelui de al accepta pe Eugen Sturza la conducerea ministerului apărării. Partidul Comuniștilor a anunțat miercuri că deputații săi nu vor participa la ședința parlamentului. Într-un comunicat de presă, fracțiunea PCRM spune că acest „ping-pong legislativ” ar fi doar un spectacol regizat de Partidul Democrat și de Partidul Socialiștilor, care s-ar fi înțeles în secret să-și împartă puterea. Legile retrimise de Dodon parlamentului se referă la statutul autonomiei găgăuze, lupta anti-teroristă, proclamarea Zilei Europei și altele.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Parlamentul se reunește joi într-o ședință specială pentru a revota unele din legile respinse de președintele Igor Dodon și pentru a discuta refuzul președintelui de al accepta pe Eugen Sturza la conducerea ministerului apărării. Partidul Comuniștilor a anunțat miercuri că deputații săi nu vor participa la ședința parlamentului. Într-un comunicat de presă, fracțiunea PCRM spune că acest „ping-pong legislativ” ar fi doar un spectacol regizat de Partidul Democrat și de Partidul Socialiștilor, care s-ar fi înțeles în secret să-și împartă puterea. Legile retrimise de Dodon parlamentului se referă la statutul autonomiei găgăuze, lupta anti-teroristă, proclamarea Zilei Europei și altele.
Europa Liberă
Președintele României, Klaus Iohannis, insistă pe înființare a unei Curți Internaționale împotriva Terorismului La Națiunile Unite, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că România își menține angajamentul față de inițiativa comună cu Spania privind posibila înființare a unei Curți Internaționale împotriva Terorismului, relatează Agerpres. Spre deosebire de președintele american, Donald Trump, care a militat pentru interesele statului națiune, Iohannis a pledat pentru „multilateralism” și „domnia legii la nivel international”. „Chiar dacă există anumite percepții conform cărora Națiunile Unite nu au gestionat corespunzător multitudinea și complexitatea noilor crize, este evident că nicio altă cale nu este mai potrivită decât multilateralismul în identificarea unor soluții viabile pentru actualele provocări la nivel mondial. Mai mult ca oricând, un sistem internațional bazat pe reguli — supremația Legii la nivel internațional — este fundamental pentru succesul nostru”.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
La Națiunile Unite, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că România își menține angajamentul față de inițiativa comună cu Spania privind posibila înființare a unei Curți Internaționale împotriva Terorismului, relatează Agerpres. Spre deosebire de președintele american, Donald Trump, care a militat pentru interesele statului națiune, Iohannis a pledat pentru „multilateralism” și „domnia legii la nivel international”. „Chiar dacă există anumite percepții conform cărora Națiunile Unite nu au gestionat corespunzător multitudinea și complexitatea noilor crize, este evident că nicio altă cale nu este mai potrivită decât multilateralismul în identificarea unor soluții viabile pentru actualele provocări la nivel mondial. Mai mult ca oricând, un sistem internațional bazat pe reguli — supremația Legii la nivel internațional — este fundamental pentru succesul nostru”.
Europa Liberă
Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a delarat că nu este necesar „să se renegocieze acordul" privind programul nuclear iranian Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a delarat la Națiunile Unite că nu este necesar „să se renegocieze acordul" privind programul nuclear iranian încheiat în 2015 între Teheran și marile puteri, în pofida criticilor americane. Miniștrii țărilor semnatare (Iran, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Rusia, China și Germania), reuniți în marja Adunării Generale ONU, „nu au discutat despre modificarea" acordului și sunt toți „de acord să aprecieze că până în prezent textul este respectat de toată lumea", inclusiv de Statele Unite, a subliniat ea. A fost prima întâlnire între miniștrii iranian și american de externe de la instalarea președintelui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, precizează Agerpres.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a delarat la Națiunile Unite că nu este necesar „să se renegocieze acordul" privind programul nuclear iranian încheiat în 2015 între Teheran și marile puteri, în pofida criticilor americane. Miniștrii țărilor semnatare (Iran, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Rusia, China și Germania), reuniți în marja Adunării Generale ONU, „nu au discutat despre modificarea" acordului și sunt toți „de acord să aprecieze că până în prezent textul este respectat de toată lumea", inclusiv de Statele Unite, a subliniat ea. A fost prima întâlnire între miniștrii iranian și american de externe de la instalarea președintelui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, precizează Agerpres.
Europa Liberă
Parlamentul de la Bucureşti cere revizuirea legii ce limitează învățământul în limba minorităților în Ucraina La o zi după ce parlamentul ucrainean a trimis spre promulgare legea care limitează învățământul în limba minorităților, parlamentul român a adoptat o declarație miercuri, în care cere revizuirea legii. O delegație de parlamentari români va merge la Kiev. Între timp, ambasadorul Ucrainei în România a declarat televiziunii publice TVR că autoritățile de la Kiev sunt dispuse la dialog. În Ucraina trăiesc aproximativ 400 de mii de etnici români și funcționează 77 de școli cu predare în limba română. Minoritatea română este a doua ca pondere, după cea rusă. Rusia, Ungaria, Polonia și R.Moldova au criticat deja legea care este de așteptat să fie semnată  în scurt timp de președintele Petro Poroșenko.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
La o zi după ce parlamentul ucrainean a trimis spre promulgare legea care limitează învățământul în limba minorităților, parlamentul român a adoptat o declarație miercuri, în care cere revizuirea legii. O delegație de parlamentari români va merge la Kiev. Între timp, ambasadorul Ucrainei în România a declarat televiziunii publice TVR că autoritățile de la Kiev sunt dispuse la dialog. În Ucraina trăiesc aproximativ 400 de mii de etnici români și funcționează 77 de școli cu predare în limba română. Minoritatea română este a doua ca pondere, după cea rusă. Rusia, Ungaria, Polonia și R.Moldova au criticat deja legea care este de așteptat să fie semnată  în scurt timp de președintele Petro Poroșenko.
Europa Liberă
Preşedintele belarus a asigurat Occidentul că Moscova nu va lăsa trupe în ţara sa după exercițiul militar „Zapad” Preşedintele din Belarus, Alexandr Lukașenko, a asigurat Occidentul că nu are niciun motiv să se teamă de un atac din partea Rusiei sau de faptul că Moscova ar putea lăsa în urmă trupe după amplul exercițiu militar ruso-belarus „Zapad – 2017”. „Nu vom purta niciun război împotriva nimănui. Să nu vă așteptați la vreun atac din partea noastră — cu atât mai puțin asupra Ucrainei", a declarat Lukașenko la un poligon militar din apropierea de Minsk, unde a urmărit ultima zi de exerciții„ Zapad”. Rusia a spus în repetate rânduri că manevrele sunt pur defensive și nu au ca țintă o țară terță sau un grup de țări. NATO și-a exprimat îngrijorarea că Moscova s-ar putea folosi de aceste exerciții de război ca acoperire pentru a staționa trupe și echipamente în Belarus. NATO susține de asemeni că manevrele sunt lipsite de transparență și că numărul de trupe ar putea fi mult mai mare decât cei 12.700 de militari declarați oficial de Moscova și Minsk. Președinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, a făcut din aceste exerciții militare punctul central al discursului său anual la Adunarea Generală ONU de la New York. „Chiar în timp ce vorbim, aproximativ 100.000 de militari ruși sunt angajați în exercițiul militar ofensiv ''Zapad 2017'' la granițele statelor baltice, Poloniei și chiar în Arctica", a spus ea.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Preşedintele din Belarus, Alexandr Lukașenko, a asigurat Occidentul că nu are niciun motiv să se teamă de un atac din partea Rusiei sau de faptul că Moscova ar putea lăsa în urmă trupe după amplul exercițiu militar ruso-belarus „Zapad – 2017”. „Nu vom purta niciun război împotriva nimănui. Să nu vă așteptați la vreun atac din partea noastră — cu atât mai puțin asupra Ucrainei", a declarat Lukașenko la un poligon militar din apropierea de Minsk, unde a urmărit ultima zi de exerciții„ Zapad”. Rusia a spus în repetate rânduri că manevrele sunt pur defensive și nu au ca țintă o țară terță sau un grup de țări. NATO și-a exprimat îngrijorarea că Moscova s-ar putea folosi de aceste exerciții de război ca acoperire pentru a staționa trupe și echipamente în Belarus. NATO susține de asemeni că manevrele sunt lipsite de transparență și că numărul de trupe ar putea fi mult mai mare decât cei 12.700 de militari declarați oficial de Moscova și Minsk. Președinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, a făcut din aceste exerciții militare punctul central al discursului său anual la Adunarea Generală ONU de la New York. „Chiar în timp ce vorbim, aproximativ 100.000 de militari ruși sunt angajați în exercițiul militar ofensiv ''Zapad 2017'' la granițele statelor baltice, Poloniei și chiar în Arctica", a spus ea.
Europa Liberă
Discuții între președintele Klaus Iohannis și premierul Pavel Filip, în marginea Adunării Generale a ONU de la New York Președintele României, Klaus Iohannis, s-a pronunțat pentru deblocarea unei noi tranșe, a treia, din împrumutul românesc pentru R. Moldova, dar a insistat că la Chișinău trebuie să aibă loc reforme. Potrivit Agerpres, Iohannis a făcut aceste remarci la întâlnirea avută cu premierul Pavel Filip în marginea dezbaterii generale de la Adunarea Generală ONU, ținută la sediul ONU din New York. În declarațiile de la începutul întâlnirii cu Filip, Iohannis l-a felicitat pe Pavel Filip pentru că „în vremuri complicate” conduce guvernul de la Chișinău într-un mod care „îi face cinste”. El a părut să-l critice voalat pe președintele Igor Dodon, pomenind „abordările unor politicieni moldoveni care trebuie să se obișnuiască cu poziția pe care o ocupă”. Iohannis a mai spus că România ajută poporul R. Moldova, nu „anumiți politicieni”.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Președintele României, Klaus Iohannis, s-a pronunțat pentru deblocarea unei noi tranșe, a treia, din împrumutul românesc pentru R. Moldova, dar a insistat că la Chișinău trebuie să aibă loc reforme. Potrivit Agerpres, Iohannis a făcut aceste remarci la întâlnirea avută cu premierul Pavel Filip în marginea dezbaterii generale de la Adunarea Generală ONU, ținută la sediul ONU din New York. În declarațiile de la începutul întâlnirii cu Filip, Iohannis l-a felicitat pe Pavel Filip pentru că „în vremuri complicate” conduce guvernul de la Chișinău într-un mod care „îi face cinste”. El a părut să-l critice voalat pe președintele Igor Dodon, pomenind „abordările unor politicieni moldoveni care trebuie să se obișnuiască cu poziția pe care o ocupă”. Iohannis a mai spus că România ajută poporul R. Moldova, nu „anumiți politicieni”.
Europa Liberă
Două treimi dintre ruși ar vrea ca Vladimir Putin să fie din nou președinte Două treimi dintre ruși ar vrea ca Vladimir Putin să fie din nou președinte în urma alegerilor de anul viitor, arată un sondaj de opinie al Centrului Levada, citat de Interfax. Putin încă nu a spus dacă va candida sau nu. Numai 18% din ruși cred că Putin nu ar mai trebui să fie președinte, în vreme ce 16% nu au o opinie. Sondajul mai arată că dintre potențialii candidați la președinția rusă, alții decât actualul șef al statului, nici unul nu se bucură de sprijin popular semnificativ: între 1 și 3% din preferințe au liderul comunist Ghenadi Ziuganov, liderul ultranaționalist Vladimir Jirinovski și activistul de opoziție Alexei Navalnîi.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Două treimi dintre ruși ar vrea ca Vladimir Putin să fie din nou președinte în urma alegerilor de anul viitor, arată un sondaj de opinie al Centrului Levada, citat de Interfax. Putin încă nu a spus dacă va candida sau nu. Numai 18% din ruși cred că Putin nu ar mai trebui să fie președinte, în vreme ce 16% nu au o opinie. Sondajul mai arată că dintre potențialii candidați la președinția rusă, alții decât actualul șef al statului, nici unul nu se bucură de sprijin popular semnificativ: între 1 și 3% din preferințe au liderul comunist Ghenadi Ziuganov, liderul ultranaționalist Vladimir Jirinovski și activistul de opoziție Alexei Navalnîi.
Europa Liberă
Comuniștii spun că vor boicota ședința de joi a parlamentului, la care vor fi revotate legile respinse de Igor Dodon Partidul Comuniștilor spune că deputații săi nu vor participa la ședința de joi a parlamentului, la care ar urmează să fie adoptate repetat legi respinse de președintele Igor Dodon. Într-un comunicat de presă, fracțiunea PCRM spune că acest „ping-pong legislativ” ar fi doar un spectacol regizat de Partidul Democrat și de Partidul Socialiștilor, care s-ar fi înțeles în secret să-și împartă puterea. Legile retrimise de Dodon parlamentului se referă la statutul autonomiei găgăuze, lupta anti-teroristă, proclamarea Zilei Europei și altele. Săptămâna aceasta spicherul democrat al parlamentului, Andrian Candu, a spus că la ședința din 21 septembrie deputații ar urma să discute și despre refuzul repetat al lui Dodon de a accepta numirea ca ministru al apărării a lui Eugen Sturza, propus de guvernare.
2 zile
Europa Liberă / Publicat acum 2 zile
Partidul Comuniștilor spune că deputații săi nu vor participa la ședința de joi a parlamentului, la care ar urmează să fie adoptate repetat legi respinse de președintele Igor Dodon. Într-un comunicat de presă, fracțiunea PCRM spune că acest „ping-pong legislativ” ar fi doar un spectacol regizat de Partidul Democrat și de Partidul Socialiștilor, care s-ar fi înțeles în secret să-și împartă puterea. Legile retrimise de Dodon parlamentului se referă la statutul autonomiei găgăuze, lupta anti-teroristă, proclamarea Zilei Europei și altele. Săptămâna aceasta spicherul democrat al parlamentului, Andrian Candu, a spus că la ședința din 21 septembrie deputații ar urma să discute și despre refuzul repetat al lui Dodon de a accepta numirea ca ministru al apărării a lui Eugen Sturza, propus de guvernare.
Europa Liberă
Nikki Haley: Washingtonul nu plănuiește să abandoneze acordul nuclear cu Iranul Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, a spus că discursul de la dezbaterea generală a Adunării ONU al președintelui Donald Trump nu înseamnă că Washingtonul plănuiește să abandoneze acordul nuclear istoric cu Iranul. „Nu este un semnal că vrea retragerea din acord. Este un semnal clar că nu este mulțumit de acord, pentru că el nu face ca Statele Unite să fie în mai mare siguranță”, a spus Haley într-un interviu acordat marți televiziunii CBS. În cuvântarea sa de marți de la sediul ONU din New York, Trump spunea că acordul cu Iranul din 2015 a fost „una din cele mai rele și mai unilaterale tranzacții făcute vreodată de Statele Unite”. Trump a mai formulat asemenea critici în trecut, iar oficialii de la Casa Albă au spus că va fi nevoie de schimbări în acord pentru ca Statele Unite să-l poată susține în continuare.
3 zile
Europa Liberă / Publicat acum 3 zile
Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, a spus că discursul de la dezbaterea generală a Adunării ONU al președintelui Donald Trump nu înseamnă că Washingtonul plănuiește să abandoneze acordul nuclear istoric cu Iranul. „Nu este un semnal că vrea retragerea din acord. Este un semnal clar că nu este mulțumit de acord, pentru că el nu face ca Statele Unite să fie în mai mare siguranță”, a spus Haley într-un interviu acordat marți televiziunii CBS. În cuvântarea sa de marți de la sediul ONU din New York, Trump spunea că acordul cu Iranul din 2015 a fost „una din cele mai rele și mai unilaterale tranzacții făcute vreodată de Statele Unite”. Trump a mai formulat asemenea critici în trecut, iar oficialii de la Casa Albă au spus că va fi nevoie de schimbări în acord pentru ca Statele Unite să-l poată susține în continuare.
Europa Liberă
Președintele Lukașenka dă asigurări că militarii ruși participanți la aplicațiile din Belarus vor pleca acasă Președintele R. Belarus, Aliaxandr Lukașenka, a dat asigurări că militarii ruși participanți la exerciții militare pe teritoriul țării sale vor pleca acasă după încheierea manevrelor. Lukașenka a făcut remarca la Borisov, după ce a asistat la o parte din exercițiul „Zapad 2017”. „Garanțiile (privind plecarea militarilor ruși) au fost date cu mult înainte ca exercițiile să înceapă”, a spus liderul de Minsk, răspunzând întrebărilor reporterilor. El a numit „jenante” speculațiile că prezența soldaților ruși ar fi o ocupație mascată. Exercițiul ruso-belarus a fost criticat în occident. NATO a spus că Moscova și Minskul ar fi trebuit să anunțe mai din timp manevrele și să invite mai mulți observatori străini. Iar în țările baltice și Polonia unii politicieni au spus că „Zapad 2017” este o demonstrație de forță la adresa statelor lor.
3 zile
Europa Liberă / Publicat acum 3 zile
Președintele R. Belarus, Aliaxandr Lukașenka, a dat asigurări că militarii ruși participanți la exerciții militare pe teritoriul țării sale vor pleca acasă după încheierea manevrelor. Lukașenka a făcut remarca la Borisov, după ce a asistat la o parte din exercițiul „Zapad 2017”. „Garanțiile (privind plecarea militarilor ruși) au fost date cu mult înainte ca exercițiile să înceapă”, a spus liderul de Minsk, răspunzând întrebărilor reporterilor. El a numit „jenante” speculațiile că prezența soldaților ruși ar fi o ocupație mascată. Exercițiul ruso-belarus a fost criticat în occident. NATO a spus că Moscova și Minskul ar fi trebuit să anunțe mai din timp manevrele și să invite mai mulți observatori străini. Iar în țările baltice și Polonia unii politicieni au spus că „Zapad 2017” este o demonstrație de forță la adresa statelor lor.
Europa Liberă
Șoferul microbuzului folosit de opoziție la protestul de duminică a fost arestat pentru 30 de zile Șoferul unui microbuz folosit de opoziție la protestul de duminică, Alexei Alexeev, a fost arestat pentru 30 de zile printr-o decizie luată de Judecătoria sectorului Centru al capitalei. Poliția a spus că șoferul de 50 de ani ar fi încercat să intre în mulțimea de la televiziune și în polițiști, rănind cel puțin trei dintre ei. Organizatorii manifestației neagă acuzația, spunând că a fost inventată de oamenii legii în beneficiul guvernării. Liderul PPDA Andrei Năstase a repetat astăzi pe Facebook că microbuzul, care transporta aparatură de amplificare a sunetului, s-a deplasat în direcția cordonului de polițiști ca să facă loc demonstranților să treacă, nu ca să amenințe pe cineva.  
3 zile
Europa Liberă / Publicat acum 3 zile
Șoferul unui microbuz folosit de opoziție la protestul de duminică, Alexei Alexeev, a fost arestat pentru 30 de zile printr-o decizie luată de Judecătoria sectorului Centru al capitalei. Poliția a spus că șoferul de 50 de ani ar fi încercat să intre în mulțimea de la televiziune și în polițiști, rănind cel puțin trei dintre ei. Organizatorii manifestației neagă acuzația, spunând că a fost inventată de oamenii legii în beneficiul guvernării. Liderul PPDA Andrei Năstase a repetat astăzi pe Facebook că microbuzul, care transporta aparatură de amplificare a sunetului, s-a deplasat în direcția cordonului de polițiști ca să facă loc demonstranților să treacă, nu ca să amenințe pe cineva.